Alergiile: introducere

Alergiile reprezintă o reacţie inadecvată sau exagerată a sistemului imunitar la substanţe care, la majoritatea oamenilor, nu cauzează simptome. Simptomele bolilor alergice pot apărea în urma contactului pielii cu substanţe chimice, în urma inhalării de praf, polen (sau alte substanţe) sau în urma ingestiei anumitor alimente.
Simptomele alergice şi intensitatea lor depind de tipul de alergen, de organele afectate, de nivelul de sensibilitate şi de reacţia individuală la alergeni, de exemplu, astm bronşic, cianoză, febră, febra fânului, greaţă, vărsături, strănuturi. Rinitele alergice se manifestă asemănător cu răcelile comune sau sinuzitele, alergiile alimentare provoacă greaţă, vărsături sau urticarie.
Reacţia corpului: în mod normal, sistemul imunitar ne protejează împotriva unor agenţi patogeni cum ar fi bacteriile sau virusurile. Dar dacă cineva este alergic, organismul lui reacţionează în mod exagerat la un alergen inofensiv ca şi când ar fi o invazie serioasă. De fapt, sistemul imunitar este răspunzător pentru această alarmă falsă.
Sistemul imunitar crede că îl protejează pe individ producând un mare număr de anticorpi specifici unui anumit alergen. Aceşti anticorpi se ataşează anumitor celule din corp. Data viitoare când organismul vine în contact cu un alergen, alergenii se ataşează anticorpilor asemenea unei chei. Această alăturare generează eliberarea unor substanţe în organism. Aceste substanţe, incluzând histaminele, se mobilizează spre anumite părţi ale corpului, cum ar fi de exemplu sistemul respirator, cauzând simptome alergice: strănuturi, coriză, mâncărimi ale ochilor, etc.
Expunerea la alergeni atunci când sistemul imunitar este slăbit (cum ar fi infecţiile virale, perioada sarcinii, sau a pubertăţii) pot contribui la dezvoltarea alergiilor. Femeile sunt mai predispuse la alergii. Simptomele alergice se pot diminua odată cu înaintarea în vârstă, însă rareori dispar în mod complet.
Alergenii: la unii oameni, polenul, părul de animale, anumite substanţe chimice, praful, anumite medicamente, veninul de insecte, cauciucul sau unele alimente pot cauza reacţii alergice. Alţi oameni  pot manifesta reacţii alergice în anumite situaţii cum ar fi evenimente neplăcute, stresul, factori fizici (frigul, căldura), etc.

^sus

Alergiile alimentare

Alergiile alimentare sau intoleranţa la anumite alimente afectează pe aproape oricine la un moment dat. Când cineva are o reacţie neplăcută după ingerarea unui anumit aliment, adesea se gândeşte că are alergie alimentară. Unul din trei oameni spun că unii membri ai familiilor lor au trebuit să facă schimbări în dietă din cauza alergiilor alimentare. În orice caz 1% dintre adulţi şi 3% dintre copii au fost diagnosticaţi clinic cu alergii alimentare.
Intoleranţa alimentară este de asemenea un răspuns anormal la anumite alimente şi simptomele pot fi asemănătoare cu acelea ale alergiilor alimentare. În orice caz, intoleranţa alimentară este mult mai răspândită decât alergiile alimentare, se manifestă într-o diversitate de afecţiuni şi este declanşată de mai multe mecanisme distincte, diferite de reacţia imunologică responsabilă de alergiile alimentare.
Câteva lucruri despre alergiile alimentare:

Alimente care pot cauza alergii:
Există opt tipuri de alimente care sunt răspunzătoare de 90% din totalul alergiilor alimentare. Alimentele care pot cauza şoc anafilactic (numite alimente alergenice) sunt:

Simptomele alergiilor alimentare:
Simptomele alergiilor alimentare pot varia de la iritaţie uşoară până la simptome care ameninţă viaţa. Cele mai întâlnite simptome sunt:

^sus

Medicamentele alergenice

Medicamentele care cauzează cel mai frecvent alergie (numite medicamente alergenice) sunt:

Simptomele comune alergiilor cauzate de medicamente:

^sus

Alergiile la insecte
Insectele care în mod frecvent produc reacţii alergice severe aparţin ordinului himenoptere. Menţionăm:

Simptomele includ:

Prevenirea: prevenirea este un element important în apărarea de reacţiile alergice severe la înţepăturile de insecte. Câteva măsuri simple pe care le puteţi lua pentru a evita atragerea şi provocarea insectelor includ:

Simptomele includ:

^sus

Alergia la cauciuc

Când oamenii sunt expuşi sau lucrează cu produse din cauciuc pot dezvolta simptome alergice. Cele mai întâlnite produse din cauciuc sunt:

Produsele cu un conţinut mare de cauciuc sunt cele mai susceptibile să producă alergii. Acestea includ:

Simptomele alergiei la cauciuc sunt:

Prevenirea: prevenirea este un element important în apărarea de sensibilitatea crescută şi reacţiile alergice la cauciuc. Persoanele care au dezvoltat simptome alergice la cauciuc trebuie să folosească acasă şi la locul de muncă produse care nu conţin cauciuc şi să anunţe furnizorii de servicii medicale să folosească echipament medical fără cauciuc.

^sus

Şocul anafilactic

Şocul anafilactic este o reacţie alergică severă, care apare în urma răspunsului organismului la un anumit alergen. Cele mai frecvent întâlnite alergene implicate în şocul anafilactic sunt:

Şocul anafilactic indus de exerciţii fizice: Persoanele care dezvoltă acest tip de şoc anafilactic, constată anumite simptome - după ce depun un efort fizic intens - cum ar fi oboseală, căldură difuză, mâncărimi ale pielii, roşeaţa pielii, urticarie. Aceste simptome pot evolua ulterior cu probleme gastro-intestinale (greţuri, vărsături), edem de glotă, pierderea cunoştiinţei.

Şocul anafilactic idiopatic: şocul anafilactic idiopatic este reacţie alergică severă, care poatre pune în pericol viaţa, şi care apare în absenţa unui alergen cunoscut. Simplu spus, nimeni nu ştie ce anume cauzează acest tip de şoc anafilactic. Simptomele sunt aceleşi ca şi în cazul şocului anafilactic, cele mai importante fiind:

^sus

Conjunctivita alergică şi alergiile oculare

Anumite substanţe alergene precum polenul pot cauza dilatarea vaselor sanguine din conjunctivă (membrana care acoperă ochiul). Rezultatul este înroşirea ochilor, numită conjunctivită alergică şi însoţită n mod uzual de mâncărime şi lăcrimare.
Substanţele alergene determină anumite celule din ochi să elibereze histamină şi alte substanţe care dilată vasele de sânge, iar ochii încep să mănânce şi să lăcrimeze.

 

 Febra fânului

Febra fânului, astmul şi eczema sunt afecţiuni alergice apropiate şi există tendinţa de a se dezvolta în aceeaşi familie. Persoanele care suferă de febra fânului au adesea o rudă care suferă de asemenea de una sau mai multe afecţiuni alergice. Când cineva vine în contact cu polenul, corpul produce o cantitate crescută de imunoglobulină E (IgE), un fel de anticorpi. Această imunoglobulină E se ataşează de anumite celule din corp, cum ar fi cele ale sistemului respirator şi le determină să elibereze histamină. Histamina este aceea care induce simptome precum strănuturi, nas înfundat şi mâncărimi ale ochilor şi ale gâtului. Majoritatea persoanelor alergice suferă doar pentru câteva săptămâni, având un discomfort uşor, dar pentru alţii simptomele pot fi severe şi pot dura luni de zile. Febra fânului poate agrava astmul, sau poate determina apariţia lui la persoanele care nu erau astmatice. Majoritatea persoanelor alergice sunt sensibile la polenul plantelor ierboase, care înfloresc în fiecare an între lunile aprilie şi august. Persoanele care sunt sensibile la polen de alun, tisa, ulm şi anin pot avea simptomele febrei fânului din ianuarie până în aprilie, iar cei sensibili la urzici şi alte buruieni pot avea febra fânului din aprilie până la jumătatea lunii septembrie.

^sus

Rinita alergică

Dacă aveţi simptomele febrei fânului dar acestea sunt prezente şi după ce s-a încheiat sezonul polenului, aceasta înseamnă că sunteţi sensibil la un alergen care este prezent tot timpul anului. Simptomele predominante sunt nasul înfundat sau care curge şi strănuturile, de aici şi numele de rinită alergică. Acarienii din praful de casă sunt cea mai frecventă cauză a rinitelor alergice, dar sunt şi alte cauze cum ar fi alergenii de la animale (pisici, câini, cai). Anumite alimente, medicamente şi substanţe chimice pot fi de asemenea implicate.

 

Alergiile sezoniere şi perene

Persoanele cu alergii sezoniere suferă diferite schimbări în funcţie de perioada din an. Pentru aceia care sunt alergici la polen de ierburi sau pomi, primăvara poate aduce strănuturi, mâncărimi, nas care curge, conjunctivită sau lăcrimare. Vara aduce şi ea alte tipuri de polen, iar atunci când se recoltează cerealele, cantitatea de polen creşte foarte mult în anumite zone. Toamna, frunzele căzute produc o cantitate enormă de spori de mucegai care se ridică apoi în aer. Iarna, pentru persoanele care stau mai mult în casă, acarienii din praful de casă, sau părul din blana animalelor de companie pot cauza reacţii alergice.
Dar, foarte puţine persoane alergice vor reacţiona la orice alergen posibil, pe tot parcursul anului. Majoritatea celor care suferă de alergii, sunt sensibili numai la un număr limitat de alergeni şi numai câteva săptămâni pe an. Ei nu vor manifesta simptome alergice în restul anului.
Dacă aveţi rinită perenă înseamnă că aveţi nasul înfundat tot timpul anului. În general, persoanele care suferă de rinită perenă prezintă mai puţin strănuturi sau conjunctivită, ci mai ales congestie nazală. Rinita alergică perenă este cel mai adesea cauzată de alergenii din casă, cum ar fi acarienii din praful de casă. Unele persoane alergice pot avea atât rinită alergică sezonieră cât şi perenă, aşa încât pe lângă congestia nazală permanentă, ei pot avea şi simptome sezoniere (strănuturi, lăcrimare, mâncărimi şi curgerea nasului).

^sus

Alergiile induse de exerciţii fizice

Exerciţiile fizice pot induce reacţii alergice la alimente. Scenariul uzual este atunci când cineva mănâncă o anumită mâncare, iar apoi depune efort fizic. Atunci când depune efort, temperatura corpului creşte şi începe declanşarea simptomelor alergice: urticarie, astm, simptome abdominale sau chiar şoc anafilactic. O măsură preventivă pentru cei care au un astfel de alergie este să nu depună efort fizic decât după cel puţin două ore de la masă.

 

Precauţii pentru a evita alergiile

• Staţi înăuntru atunci când nivelul de polen este la cote mari, în special dimineaţa şi seara, sau atunci când bate vântul.
• Ţineţi ferestrele închise şi folosiţi aerul condiţionat în casă şi maşină. Păstraţi curate filtrele instalaţiilor de aer condiţionat. Evitaţi folosirea ventilatoarelor (mai ales în faţa ferestrelor), deoarece pot împrăştia polen şi spori în casă.
• Purtaţi ochelari sau ochelari de soare când sunteţi afară, pentru a diminua cantitatea de polen care intră în ochi.
• Evitaţi să vă frecaţi la ochi, aceasta ar putea mări iritaţia şi ar putea înrăutăţi simptomele.
• Curăţaţi podelele cu o cârpă umedă, nu prin aspirare sau cu o cârpă uscată, acestea doar ar împrăştia praful. Spălaţi-vă mâinile imediat după ce aţi mângâiat un animal de casă.
• Nu permiteţi animalelor de companie să intre în dormitor, pentru a limita expunerea la alergeni în timpul somnului.
• Reduceţi sporii de mucegai care apar în locurile cu umezeală ridicată, curăţând în mod regulat baia, bucătăria şi pivniţa (sau subsolul). Folosiţi un dispozitiv pentru reducerea umidităţii, în special pentru locurile umede precum pivniţa, subsolurile. Asiguraţi-vă că acest dispozitiv este curăţat des. Pentru a curăţa suprafeţele umede din casă, folosiţi o soluţie de hipoclorit diluat cu apă 1/10.
• Folosiţi draperii şi perdele uşoare, care pot fi spălate uşor şi frecvent.
• Nu uscaţi rufele afară, deoarece ar colecta polen şi spori.
• Spălaţi lenjeria cu apă fierbinte (cel puţin 60° C).
• Nu folosiţi perne sau pilote umplute cu pene.
• Îndepărtaţi praful prin aspirarea sau curăţarea suprafeţelor săptămânal.
• Păstraţi jucăriile, cărţile şi CD-urile în sertare sau rafturi închise, pentru a nu se prăfui.
• Înlocuiţi pernele şi pilotele sintetice la fiecare 2-3 ani.

^sus

De ce unii oameni sunt alergici iar alţii nu?

Pot fi alergici chiar toţi membrii unei familii. Oamenii par să moştenească tendinţa de a fi alergici, chiar dacă nu pentru un anumit alergen. Dacă nu sunteţi siguri că sunteţi sau nu alergici, sunt două aspecte care ar trebui să le reţineţi:

Pot copiii şi nou născuţii să aibă alergie alimentară?
Răspunsul este da: alergiile la lapte sau la produsele din soia, pot fi întâlnite la sugari şi la copiii mici. Aceste alergii adesea nu implică urticaria sau astmul, dar pot cauza adesa colici abdominale, scaune cu sânge şi creştere încetinită.

^sus

Boli care sunt greu de diferenţiat de alergii

Simptomele alergice cum ar fi lăcrimarea, înroşirea şi mâncărimea ochilor, nasul înfundat sau care curge vă pot cauza discomfort. Aceste simptome coincid cu simptomele majorităţii bolilor respiratorii. Aţi scăpat de curând de o răceală? Ar fi greu de spus care este diferenţa dintre o răceală şi rinită alergică, deoarece multe simptome sunt identice. Dacă răciţi în aceeaşi perioadă, în fiecare an, iar răceala dureză săptămâni sau luni, sunteţi mai degrabă alergic la anumiţi alergeni din acea perioadă a anului.
Sinuzita şi alergiile:
Sinuzita este cauzată de infecţii virale, bacteriene sau fungice. Alergiile pot cauza inflamarea cavităţii nazale. Când se întâmplă aşa, mucozităţile din nas pot drena şi se pot acumula în sinusuri. Aceste acumulări de mucus sunt un excelent mediu pentru înmulţirea bacteriilor – ceea ce conduce la sinuzită. Simptomele sinuzitei sunt:

Astmul şi alergiile:
Astmul este o boală în care căile respiratorii se îngustează şi se produce mucus în exces în plămâni. Simptomele astmului includ: tuse, respiraţie şuierătoare, insuficienţă respiratorie.

^sus

Abordarea homeopatică 

Alergiile sunt cauzate de o reactivitate exagerată a sistemului imunitar la anumite substanţe inerte, nu de către histamină.
Suprimarea simptomelor prin administrarea de medicamente anti-histaminice nu înseamnă vindecarea alergiilor.
Tratamentul trebuie focalizat pe hipersensibilitatea sitemului imunitar. Fiecare persoană alergică răspunde în mod diferit la alergeni, rezultatul fiind febra fânului, conjunctivită, urticarie, strănuturi, lăcrimare sau mâncărimi. Pe lângă alergiile menţionate mai înainte, mai există şi alte tipuri de alergii, numite alergii idiopatice. Alergiile idiopatice sunt acelea în care nu se poate determina o substanţă alergică sau un alergen care să le declanşeze.
Pentru a vindeca pacienţii alergici, practicianul homeopat ia în considerare toţi factorii implicaţi, cum ar fi tipul de alergen, simptomele şi perioada din zi sau sezonul în care apar aceste.
În loc să blameze histamina ca fiind cauza alergiilor, homeopatia foloseşte pentru a vindeca alergiile, remedii homeopatice, substanţe non-toxice, care reechilibrează sistemul imunitar hipersensibil la anumiţi alergeni.

^sus

©2006 homeopathy.ro

Toate drepturile asupra materialelor din acest site sunt rezervate. Este interzisa orice copiere sau publicare a lor!